Titaniul este un element chimic caracterizat, in forma sa cea mai pura, de luciul si culoarea metalica deschisa specifica. Numele este derivat din grecescul titanos – care face referire la titanii din mitologia greaca. Acest metal se gaseste in abundenta in componenta soarelui si a meteoritilor, si este al 9-lea metal ca abundenta in scoarta terestra.

La 155 ani dupa descoperirea elementului, William Justin Kroll a demonstrat ca se poate obtine titaniu din reactia de reducere a tetraclorurii de titaniu cu magneziu. Pe parcursul anului, elementul a devenit foarte cunoscut, datorita utilizarilor sale care devin din ce in ce mai multe cu trecerea timpului.

Majoritatea utilizarilor acestui element implica includerea sa in aliaje. Din totalul cantitatii de titaniu, aproximativ 65% este folosit pentru aliaje cu otelul. Datorita rezistentei deosebite este adaugat in alte metale precum otelul pentru a le face si pe acestea mai rezistente. Greutatea unui aliaj astfel obtinut va fi mai mica, un aliaj de titaniu si otel va cantari mai putin decat acelasi volum de aliaj constituit doar din otel.

Durabil si rezistent la factori de coroziune, titaniul este renumit in industria bijuteriilor, inelele si verighetele din titaniu detronand din punct de vedere al rezistentei si uzurii pe cele din aur sau argint.

Aliaje cu titaniu sunt folosite pentru ramele de ochelari, facandu-le mult mai rezistente, durabile si usoare. Chiar si unele laptopuri si telefoane mobile sunt confectionate din acest metal in zilele noastre.

Puternic si durabil, este folosit si in industria de armament, dar si in industria sportului. Echipamente precum crose de golf, rachete de tenis, cadre de bicicleta, crose de hochei, casti de protectie si multe altele.

Aplicatiile si utilizarile titaniului sunt nenumarate: arta, medicina, aeronautica sau chiar si pentru nave si vase datorita rezistentei sale la coroziune. Oricat de surprinzator ar parea, exista o cantitate de titaniu si in corpul omenesc. Se crede ca o cantitate de aproximativ 0,8 miligrame este absorbita zilnic. In corpul omenesc, titaniul nu este toxic si nici reactiv, ceea ce inseamna ca nu provoaca daune, prin urmare utilizarea sa pentru diverse proceduri medicale si chiar proteze.